ASTEPTANDU-L PE MOS CRACIUN!

Asteptandu-l pe Mos Craciun...

A venit iar Decembrie… Magazinele s-au umplut de oferte (aparent) irezistibile, femeile se uita dupa parfumuri si rochii de Revelion, barbatii injura printre dinti in fata standului de jucarii de plus din Kaufland nestiind care dintre maimutoii la pret promotional va fi pe placul odraslei… Copiii urla in fata vitrinelor pline pana la refuz cu chinezarii colorate care au doar doua scopuri in viata: sa-i ia ochii copilului si sa se strice chiar a doua zi.
Dar e bine!!! De nins nu ninge, de plouat nu ploua (in unele zone), instalatiile luminoase au impanzit orasele, brazi de craciun metalici (sau nu) impodobesc intersectiile, lumea asteapta prime de sarbatori...sau poate al treispelea salariu...
A venit iarna, chiar daca nu se vede. Cumva se simte! Se termina acusica... se termina anul. Tre` sa ma gandesc ce anume mai am facut anul asta, ce pot face la anul, ce cadouri am de luat, ce telefoane am de dat, cui tre` sa trimit SMS-uri…
Si mai ales de ce?
Nu ştiu cine dintre noi îşi mai aminteşte despre perioada aşa zisă a sarbătorilor de iarnă, luna decembrie din România comunistă. I se spunea „Luna Cadourilor” pentru că termenul avea o referire la obiceiul creştinilor de a face cadouri, Dar în perioada comunistă aceste gesturi de a dărui au fost convertite de sistemul ateist-comunist. Primeam cadouri de la şcoală şi părinţii primeau cadouri pentru familie de la serviciu. Binenţeles aveam si pomul de Crăciun, numit -“pomul de iarnă”- iar cadourile le aducea Mos Gerilă (astazi, oponentul modern al demodatului Mos Gerila este durduliu si prietenos cu firmele momentului, se imbraca in rosu si face “Ho! Ho! Ho!”. Il cheama Santa Claus si tare se mai bucura cand il vizitezi la hypermarket).
Celor nascuti mai de curand sau altundeva li se va parea neverosimil dar, in copilaria parintilor mei si in catunul in care au crescut, nimeni nu facea cadouri nimanui in acceptiunea oraseneasca - moderna a termenului. Zilele de nastere nu se sarbatoreau, de Paste copiii primeau haine si (sau) incaltari, dar doar atunci cand nu mai aveau cu ce se imbraca, iar despre bradul care se impodobeste, mama a citit doar in abecedarul clasei intai. Era acolo o poezie care incepea asa:“Bradulet, bradut dragut, ninge peste tine, Haide, hai in casa mea, unde-i cald si bine…” N-a prea inteles semnificatia poeziei si nici rostul unui copac taiat in casa.
Dar chiar si asa, mamei i-a ramas adanc intiparit in minte fiecare Craciun petrecut in acei ani, povesteste cu drag amanunte indentificatoare pentru fiecare an in parte, retraieste toate senzatiile si emotiile de odinioara si ni le povesteste in pragul fiecarui Craciun modern,( bogat in cadouri scumpe, sclipici si beteala, Mosi inflationali, luminite si ornamente, oferte promotionale si cozonaci neperisabili ambalati in cartoane colorate,) dar atat de sarac si lipsit de continut spiritual. Si daca v-as intreba pe dumneavoastra cum anume v-ati petrecut Craciunul de la 20 de ani, sau cel de la 33, ati putea voi oare sa-l reperati in timp? Mi-e teama ca toate sunt la fel,- surogate de Sarbatoare comerciala. In plina glorie a lui Santa Claus capitalist, ne confruntam inca cu spaime vechi si personaje neverosimile, riscand sa pierdem adevaratul spirit al Craciunului. Acum, în Decembrie 2008, în Europa si implicit în România, cea mai mare parte a lumii care se declară creştină trăieşte ca şi cum nu ar avea credinţă în Cel care si pentru care, s-a instituit sărbătoarea Crăciunului sau mai reformator spus Sărbătoarea Naşterii lui Hristos.

În primul rînd prin numirea acestei sărbători “Craciun”, “Christmas”, “Holidays”, “Sărbători de iarnă”, nu înţelegem prea mult din ce se vrea a fi această sărbătoare. In Anglia, nici nu se mai spune Christmas, ci Xmas, ”Christ” a iesit din ecuatie, nu mai are nimeni timp pentru El, din pricina sarbatoririi Craciunului.
Pentru mulţi este doar o perioadă a anului cu lumini multe, cadouri inutile, zile libere, „overtime” dacă lucrezi, cumpărături compulsive, mâncare grea si hepaticoasa, băutură peste limita admisa de ficat, activităţi la biserică de complezenta... Bradutu' cu miros de cetina a devenit o ingramadeala de plastic verde, cu iz comercial si parfum de PVC. Începând cu 1 Decembrie, toata România începe sa jubileze, sa comemoreze si sa aniverseze fara odihna: Ziua Nationala, Mos Nicolae, al 13-lea salariu, misterele revolutiei, Ignatul, Craciunul, Sfântul Stefan, Revelionul, resturile de la Revelion si Sfântul Vasile... Dupa care reintram în mahmureala noastra cea de toate zilele. Mă gândesc ce inţelegere pot avea copiii despre aceste sărbătoari?
Eventual vor ţine minte că au văzut cămile, elefanţi, reni cu caciuli colorate, Mosi burtosi si rosii-n obraji, costumati in culorile Coca-cola, care ofera minute-n plus abonamentului telefonic (chiar si in alta retea), jocuri de lumini, brazi blegiti, diferite obiecte afişate în biserică cu valoare de simbol dar fără intelegerea adevăratei semnificaţii. Si cadouri fara noima, fara valoare si fara sens... Intrebati-va copilul daca-si aminteste ce anume primit de la Mosu’ acum doi ani!?!
Unde gasim un Craciun adevarat? Exista unul? Ce asteapta Dumnezeu de la noi in aceasta sarbatoare? Sa fim mai buni, mai darnici, mai milostivi, mai iubitori? Si daca am fi toate acestea doar de Craciun, n-am fi de fapt doar niste ipocriti?
Vine Craciunul. Luna cadourilor ni se spune la TV, in radio, presa scrisa si online. Luna in care trebuie sa faci cadouri pentru ca este important. Psihologic vei fi linistit si te vei simti un bun crestin.
Vezi in jur doar bucurie si fericire. Te uiti la tine si te gandesti… de ce eu? De ce eu nu am bani? De ce eu nu am unde sa petrec? De ce eu nu am pe cineva care sa-mi faca cadouri si sa-i dau cadouri? De ce eu sunt nefericit cand toata lumea este fericita? Iti pui aceste intrebari si chiar le crezi. Incepi sa te deprimi si totul ti se pare din ce in ce mai stralucitor si mai frumos dar foarte departe de tine.
Dar stiti in ce consta aparenta lor fericire? Fercirea lor este ca au putut sa faca jocul market-ingului. Ca nu au ajuns sa-si puna aceste intrebari. Fericirea lor este o rasuflare de usurare ca au trecut si peste asta cu bine si se pot lauda in stanga si dreapta. Mai nou ne intrecem in destinatii cat mai exotice, locatii cat mai luxoase insotite obligatoriu de fotografii demonstrative cat mai elocvente. Sa mai vorbesc de implicatiile si ignoranta valorilor crestine? De postul tinut de fatarnicie si explozia in sarmalele de dupa?
E jenant ce se intampla in prag de Craciun. Toti vand sarbatoreste cate ceva. Sampon, abonamente de telefon, calendare, petreceri la munte, CD-uri cu manele si colinde, pensii private, de toate. Totul e la super-oferta. Unde s-a dus “spiritul” ala pe care il vedeam in filmele americane? Unde este “spiritul” Craciunului despre care povesteste mama?
Cum se face ca decembrie a ramas si acum “luna cadourilor” si nu ”luna celei mai importante sarbatori crestine”, sau macar “luna daruirii” - noua formulare in care avem dintr-o data libertatea de a reflecta la semnificatia gestului de a darui (mai degraba decat la ce facem cadou). Inca un motiv impotriva grabei de a pune compulsiv, mecanic si irational obiecte in cosurile cu cumparaturi
Mos Craciun… este totusi cel mai minunat personaj de care am auzit vreodata.
Mos Craciun exista? Da, exista.. exista in sufletele noastre, exista in amintirile din copilarie si va ramane mereu acolo.Cu totii avem nevoie de magie, de vis, de fantezie.. si atunci, care ar mai fi farmecul Craciunului fara Mos Craciun?In noaptea de 24 spre 25 decembrie, Mosul incarca sania cu cadouri, inhama cei 9 reni: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen si porneste la drum.
Eu inca mai cred in Mos Craciun. Nu in Mosul imbracat in rosu coborand pe horn. Ci in Spiritul Craciunului, care ar trebui sa ne insoteasca permanent. Spiritul care ne aduce bucurie, care ne aduce aproape de familie, care ne aduce zambetul pe buze de fiecare data,care ne umple sufletul de liniste. Poate ca multi dintre noi ar trebui sa creada in Mos Craciun. Sa opreasca putin timpul, sa se dea cativa pasi inapoi si sa isi dea seama incotro se indreapta. Dar sa lasam vorbaria si sa ne bucuram de sarbatori. Asta-seara il astept pe Mos Craciun! Si maine seara. Si in fiecare seara din anu’ ce a ramas! Pentru ca, am 30 de ani si inca mai cred in Mos Craciun.

Sfatul Psihoterapeutului:
Stiti cum e cu lucrurile pe care le putem schimba?…
Daca vrem cu adevarat, le schimbam!
Si cu ceea ce nu putem?….
Le acceptam… sau…
Ne schimbam atitudinea, gandurile, comportamentul….
Si stiti ce se intampla daca ne schimbam noi?…… Incet- incet se schimba si cei din jur. Si cel mai important...cladim in copiii nostri adevarate valori, adevarate modele, adevarate personalitati si mai ales sentimentul apartenentei la o societate cu traditie autentica.
Este adevarat ca de la o sărbătoare Cristo-centrică sa ajuns la o sărbătoare Ego-centrică. Datorită presiunii psihologice creată in această perioadă, mulţi ajung în depresie, Crăciunul a devenit perioada cea mai depresivă a anului pentru mulţi, mii de pacienţi sunt consultaţi sau internaţi în spitale în această perioadă. Rata suicidelor creste exponential in lunile noiembrie si decembrie. O inimă nemulţumită cu starea şi poziţia social-economică, ajunge să fie orbită, interpretând sărbătoarea naşterii lui Cristos ca o perioadă în care greutatea banului îşi spune cuvântul. Dar haideti sa fie altfel anul acesta...haideti sa traim sarbatorile autentic, functie de nevoile noastre adevarate.

Va provoc ca intr-o analiza introspectiva sincera, sa indentificati modul in care ati vrea sa traversati acest Craciun. Ce anume va doriti cu adevarat de la acete sarbatori? Cum anume ati dori sa petreceti sfarsitul de an astfel incat, peste ani sa-l puteti repera in timp? Cum anume ati putea sa-i faceti intr-adevar fericiti pe cei dragi? Ce planuri pentru noul an fixati la nivel mental chiar in aceasta perioada si cum anume facem retrospectiva si bilantul anului ce a trecut fara a numara doar „oile negre”? Care-i reteta pentru a reusi sa va incarcati pozitiv de „spiritul Craciunului”, fara a va lasa manipulati de „modelele comerciale” care va golesc card-urile, buzunarele, timpul liber si nervii? Si va spun un secret...chiar nu aveti nevoie de bani pentru a reusi asta...
Putem darui nenumarate cadouri ce nu presupun neaparat o investitie materiala. Pentru cei care ofera aceste daruri este esentiala implicare emotionala, atentie si un pic de feeling. Oferiti in dar ascultarea (insa asculta cu rabdare si cu inima deschisa, fara chicoteli, fara intreruperi , fara raspunsuri hazardate)
Oferiti in dar rasul (orice poate aduce zambetul pe buze, o gluma, o poza, sau poate o mica poznaie)
Ofera in dar singuratatea (sunt unele momente in viata unui om cand are nevoie sa fie lasat in pace, sa fie singur, sa fie el cu el ).
Ofera in dar complimente (cuvintele nu costa nimic material si totusi au un efect impresionant asupra spiritului uman. Complimentele reale si sincere aduc un zambet subtil insotit de o mare, mare satisfactie).
Ofera in dar timp ( timp petrecut impreuna, poate nu mult, dar de buna calitate... acel timp ce ne-a tinut departe unii de altii peste an).
Faceti schimb de secrete( asta da cadou...copiii nostri vor aprecia enorm, cu conditia sa fim cu adevarat sinceri ).
Ofera in dar cadouri care valoreaza mai mult decat orice lucru „ la moda”...Un bilet la un spectacol, o dupa-amiaza hai-hui, poate un voucher la un salon de ingrijire corporala, un week-end doar cu copilul si pentru copil ( patinati cu el sau faceti o cazemata de zapada)... programati o intanlire, chiar si un telefon unui prieten drag. Renuntati la SMS-urile impersonale si reci, in schimbul „demodatei” felicitari...sau si mai bine o fotografie cu insemnatate, care sa evoce amintiri frumoase, dar demult uitate.
Aceste cadouri nu vor fi refuzate niciodata si au puterea de a ii apropia pe oameni. Sunt gratis sau costa foarte putin, dar sunt atat de valoroase si la indemana tuturor.
Nu va dati in laturi sa faceti cadouri de suflet si nu ratati nici un moment, pentru ca nu stiti cand veti mai avea ocazia. Uitati de cumparaturi si cautati-va prietenii, reuniti-va familia, iertati-va dusmanii si faceti-va cadou cel mai minunat si implinitor sentiment: acela ca sunteti mai buni!
Faceti-va timp si pentru dumneavoastra! Creati-va noi traditii, pentru familia dumneavoastre!
Si poate cel mai important cadou pe care vi-l puteti face...schedule-ul realist dar optimist pentru anul 2009...cu dorinte si nevoi, cu planuri si strategii si cu credinta certa ca va iesi exact asa cum va doriti. Pentru ca-n ordinea universala, de cand e lumea si pamantul, atragem magnetic doar acele lucruri pe care le gandim, pe care le vizualizam la nivel mental si mai ales in care credem cu adevarat!
Va doresc un Craciun de care sa va amintiti cu placere peste ani, fara a sta prea mult pe ganduri! Doar de voi depinde asta...